Aveți de apărat onorea de a fi stegari!

Sursa: La Stegaru

Astăzi vorbim cu un stegar fanatic, Răzvan Dobrică, reprezentant de seamă al celor de la SR Brașov. “Suporterii au dat tot ce au putut din prima secundă a proiectului. Material, spiritual, uman, ce vrei tu! Toate decepţiile, sportive şi administrative din ultimele sezoane, ne-au călit pentru ceea ce a început, oficial, pe 14 iulie 2017.”

Echipe de Tradiție: Povestește-mi puțin despre cum a apărut Liga Suporterilor Stegari, în perioada în care FC Brașov încă exista (scurt istoric, cum v-ați organizat, ce piedici ați întâmpinat).

Răzvan Dobrică: Liga Suporterilor Stegari s-a lansat oficial pe 16 iulie 2010 printr-o petrecere la un fost club de la parterul Modarom-ului, Xen se numea, unde a cântat ce-a mai underground și nișată muzică pe care băieții de la acea vreme responsabili cu sunetul au putut s-o compileze. Era și muzica un fel de a le transmite tuturor celor care urmau să ia parte la petrecerea de lansare că LSS va fi ceva total diferit față de orice a mai existat prin tribuna brașoveană de-a lungul anilor. Bazele Ligii Suporterilor Stegari au fost însă puse de mai multă vreme, scopul creării LSS fiind de a uni suporterii, de a aduce toate brigăzile sub un singur steag, BRAȘOV, dar fără a le diminua particularitățile care dădeau farmec peluzei și tribunei. Și că tot am menționat de „BRAȘOV”, iată și niște fotografii cu valoare istorică deja, de la vopsirea primului steag de gard al Ligii Suporterilor Stegari, pe 29 martie 2010, și prima lui prezență la un meci, în aceeași seară, cu CFR Cluj (0-1). De la vopsit coregrafii şi organizat deplasări, am ajuns să fim responsabili de menţinerea în viaţă a echipei preferate. Nu e puţin lucru.

EDT: Cum s-a petrecut cedarea echipei către Maurer Imobiliare și cum a evoluat relația cu acesta (principiile inițiale ale proiectului, evoluția relației și momentul în care a decis să se retragă).

RD: Nefiind direct implicat în negocierile cu Maurer Imobiliare, nu am posibilitatea să ofer detalii. Cert e că oamenii de acolo au fost suficient de convingători că vor ceva serios şi de durată. Poate că noutatea situaţiei – a conduce un club de fotbal, precum şi stresul situaţiei ne confruntam cu probleme financiare la finalul turului ediţiei 2017-2018, ne-a determinat să fim puţin naivi şi grăbiţi în negocierea încheierii parteneriatului. Maurer Imobiliare au acoperit toate costurile legate de salarii, deplasări, bareme de arbitraj, servicii de ambulanţă, în timp ce noi, suporterii am continuat să coordonăm voluntar partea de comunicare, prin canalele digitale proprii clubului, şi să ne asigurăm, tot voluntar, de buna organizare a meciurilor de acasă prin serviciile de steward şi brancardieri. Pentru proiectul Steagul Renaşte, parteneriatul cu Maurer Imobiliare a însemnat practic următoarea fază a evoluţiei, aşa cum o plănuisem la înfiinţarea echipei în vara lui 2017. Din elanul iniţial al suporterilor, apoi cu sprijinul mai multor mici afaceri locale şi ulterior beneficiind de încrederea şi susţinerea unei mari companii, cum este Maurer Imobilare, barajul de promovare în Liga a 3-a şi apoi promovarea în Liga a 2- a aveau să se întâmple ca şi cum ai pocni din degete. Dar cum aproape nici un plan nu rezistă contactului cu realitatea, spre finalul sezonului 2017-2018 au apărut primele zvonuri despre posibila retragere a Maurer Imobiliare, fapt care într-un final s-a şi întâmplat. Cum în decursul perioadei ianuarie – iunie 2018 cei reponsabili să atragă şi alţi sponsori puternici au eşuat să facă acest lucru, a fost extrem de dificil pentru club să se reculeagă după pierderea sprijinului Maurer Imobiliare. Motivele retragerii reprezintă în continuare un mister pentru mine, dar mizez pe două motive mari şi late: felul iresponsabil în care s-a consumat bugetul asigurat de companie în cursul returului 2017-2018 şi eşecul, ca să nu zic miserupismul total, de a atrage şi alte companii mari în proiect. De asta spuneam mai sus că am cam fost naivi, deoarece ar fi trebuit să exercităm o anumită rigoare şi supraveghere asupra felului în care se utiliza bugetul.

EDT: Povestește-mi puțin episodul în care ați încercat să implicați autoritățile locale în proiect și ce s-a întâmplat de au renunțat?

RD: Implicarea autorităţilor este practic următorul stagiu al evoluţiei proiectului Steagul Renaşte, acestea completând suporterii şi mediul privat de afaceri. De altfel, am afirmat din start că palmaresul şi brand-ul FC Braşov trebuie să fie deţinut exclusiv de Primăria Braşov, acestea fiind bunuri ale oraşului, nu obiecte de flexat ego-ul vreunui privat. Nu se poate spune că autorităţile locale au renunţat în vreun moment la dorinţa de implicare în acest proiect, doar că limitările legislative nu le-au permis pe atât de mult pe cât şi-ar fi dorit şi ne-am fi dorit. Faptul că meciurile de acasă le jucăm pe „Silviu Ploeşteanu” (Tineretului) vorbeşte, totuşi, despre deschiderea şi dorinţa autorităţilor locale. În prezent suntem la un nivel extrem de avansat al negocierilor cu Corona Braşov – clubul sportiv al Primăriei Braşov. Practic punem la punct ultimele detalii ale unui protocol de colaborare care va dura, în primă fază, până la finalul sezonului 2020-2021, protocol în care Corona Braşov şi SR Braşov deopotrivă vor transpira din plin atât pentru atingerea obiectivelor sportive, cât şi pentru stingerea datoriilor acumulate în timpul turului ediţiei 2018-2019. Sunt o mulţime de lucruri pe care dorim ca protocolul să le acopere, ambele asociaţii sportive urmând să aibă stipulate cât mai clar obligaţiile şi drepturile ce le revin pe durata următorilor doi ani şi jumătate.

EDT: Cum percepi tu nivelul de implicare a suporterilor brașoveni în proiectul SR Brașov (comparație între sezonul 2017-2018 și sezonul în curs)?

RD: Suporterii au dat tot ce au putut din prima secundă a proiectului. Material, spiritual, uman, ce vrei tu! Toate decepţiile, sportive şi administrative din ultimele sezoane, ne-au călit pentru ceea ce a început, oficial, pe 14 iulie 2017. S-au făcut şi greşeli pe parcursul drumului, dar mereu am pus aceste greşeli pe seama faptului că oamenii au dorit să ajute, să fie implicaţi, să-şi vadă echipa jucând şi weekend-ul următor – ăsta a fost lucrul cel mai important. Şi consider că în actualul sezon suporterii sunt şi mai determinaţi pentru a asigura reuşita proiectului, ambele asociaţii de suporteri – Liga Suporterilor Stegari şi Asociaţia Galben-Negru – fiind practic motoarele clubului în ultimele aproximativ cinci luni. Mai mereu am fost înţepaţi că noi nu suntem la fel de mulţi ca cei din alte oraşe care au iniţiat proiecte similare. Obiectiv vorbind, este un adevăr. Însă era folosit ca un atac la adresa proiectului Steagul Renaşte, ba chiar ca o formă de batjocură. Şi asta o făceau chiar braşoveni, fie oameni de mass-media sau chiar pseudo suporteri sau foşti jucători FC Braşov, a căror solitară contribuţie la susţinerea Steagului după colapsul din finalul ultimului sezon de B a fost să scrie cu litere de-o şchiopă pe Facebook şi pe unde mai apucau: „CINEVA TREBUIE SĂ FACĂ CEVA SĂ NU DISPARĂ ECHIPA ASTA!” Şi când cineva a făcut ceva, nu a fost bine. Pentru că noi nu eram oameni de fotbal. Deci să facă cineva, ceva. Dar nu noi, alţii. Şi nu chiar acum. Mai încolo. Alţii nu erau şi mai încolo ar fi fost prea târziu. Fiind mai puţini decât în alte oraşe, am depus poate mai mult efort. Am creat de la zero absolut un club de fotbal despre care am afirmat cu mândrie şi hotărâre că duce mai departe tradiţia „stegară”. Muntele nu se pleacă în faţa vântului.

EDT: Numeroase echipe deplâng slaba implicare a oamenilor din oraș în proiecte fotbalistice locale. Cum crezi că se explică acest fapt și în ce mod vă propuneți să atrageți suporterii de rând/cetățenii să vină alături de Steagu’?

RD: Cred că treaba asta se explică în primul rând prin dezamăgirile crunte provocate de echipele respective de-a lungul timpului. Nu mă refer la rezultatele sportive. Poţi fi un etern pierzător demn, lumea va aprecia şi va învăţa să te iubească pentru că te străduieşti. Dar în momentul în care echipele s-au implicat în Cooperativă şi măgării de acest gen prin care şi-au bătut joc de cetăţenii oraşului şi de suporteri, atunci e natural ca la apeluri precum „cutare nu moare!” sau „salvaţi cutare club!” răspunsul să fie minimal. Istoria noastră are şi momente şi personaje care te fac să te îndrăgosteşti de fotbal şi de culorile galben-negre, dar şi care te îndeamnă să-ţi alegi naibii alt club. Cei care am rămas şi am zis că Steagul Renaşte prin noi suntem conştienţi de toate şi mizăm pe următorul argument: ştim că a fost rău, multă păcăleală şi bătaie de joc, multă nesimţire, dar împreună putem face lucrurile să fie din nou bune, demne, onorabile, frumoase. Nu va fi uşor, dar o să merite.

EDT: Consideri că este utilă branduirea clubului drept continuator al echipei de tradiție FC Brașov sau este necesar un rebranding fundamentat pe noul proiect?

RD: Noul proiect şi-a creat deja un fel de brand propriu. SeRe în sus, SeRe în jos, dar toate eforturile pe care le facem sunt pentru revenirea într-o zi la numele de FC Braşov. Sau FC „SR” Braşov, cine ştie? mai ales că mulţi sunt atât de îndrăgostiţi de actualul nume. Conectarea actualei echipe la simbolurile trecutului, cum ar fi vechea stemă formată din iniţialele S şi R cred că a contribuit enorm la cimentarea ideii că ştim cine suntem şi de unde venim, avem habar de istorie, o respectăm şi încercăm pe cât posibil să o onorăm prin faptele prezentului. Încorporarea siglei oraşului Braşov în stemă, ca un omagiu adus faptului că sigla oraşului a fost pentru prima dată prezentă integral pe stema echipei în perioada FC Braşov vorbeşte iarăşi despre aceste punţi pe care vrem să le construim peste toate deceniile. Noi nu înlocuim, noi continuăm.

EDT: Care sunt principiile pe care doriți să continuați proiectul?

RD: Personal, îmi doresc să punem accent pe tinerii jucători braşoveni şi în sezoanele care vor urma, să nu lăsăm goana după promovări să obtureze lucrurile cu adevărat importante. În returul acestui sezon suntem forţaţi de împrejurări să formăm un lot deosebit de tânăr, şi acest lucru mă bucură. Ca suporter, cred că doar un gol în minutul 90 întrece plăcerea şi bucuria de a vedea copiii oraşului purtând tricoul ăla şi jucând fiecare meci ca şi cum e meciul vieţii lor. Va trebui să inventez un cuvând nou pentru ce voi simţi dacă în retur vreunul din puştii ăştia marchează golul victoriei în ultimul minut. Apoi, la egalitate pe locul 2 în topul a ceea ce consider necesar pentru continuitatea şi reuşita proiectului cred că sunt altruismul şi toleranţa ideilor. Urmează apoi transparenţa în relaţia cu partenerii şi sponsorii, loialitatea şi cumpătarea.

EDT: Este promovarea un obiectiv obligatoriu pentru acest sezon?

RD: La începutul sezonului, când lotul avea mixul ideal de jucători braşoveni experimentaţi şi tineri, promovarea era un obiectiv obligatoriu. Pur şi simplu aveam un lot prea valoros pentru a ne seta pe altceva. Din păcate, lotul nu a fost completat de aceeaşi consistenţă şi coerenţă pe partea administrativă, astfel încât în preajma echipei a existat o stare continuă de tensiune şi incertitudine. Cum acel lot s-a destrămat în decembrie, din cauza datoriilor acumulate de club, acum nu mai vorbim de promovare ca de ceva ce-i musai să se întâmple, chiar dacă suntem la numai 5 puncte de primul loc. Media de vârstă a lotului pentru retur va fi în jurul a 19-20 de ani, aşa că obligatoriu pentru noi este să facem o echipă competitivă. În adâncul sufletului simt că puştii ăştia ai noştri vor face o primăvară memorabilă.

EDT: Unde vezi SR Brașov peste 5 ani?

RD: Peste 5 ani vreau să văd SR Braşov având un „FC” la început şi un stadion plin în spate, cu care să strig până răguşesc: „Steagu’! Steagu’!”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.