Alfredo Di Stefano

Grafică: Alex Dobrică

Când se vorbește despre marii jucători din istoria sportului cu balonul rotund, de cele mai multe ori sunt amintiți Pele, Maradona, Cruyff, Platini și, mai nou, Messi sau Ronaldo. Prea puțini sunt cei care îl aduc în discuție pe Di Stefano, iar asta se datorează cel mai probabil faptului că nu a fost o figură importantă pe scena campionatelor mondiale. Totuși, Di Stefano și-a lăsat din plin amprenta pe istoria fotbalului european la nivelul echipelor de club. În perioada 1956-1960 echipa care trona peste Europa era Real Madrid, iar perla de pe coroana regelui era Di Stefano. Acesta i-a condus pe Los Blancos spre cele mai înalte culmi, transformând gruparea de pe Bernabeu din cea de-a doua echipă a Madridului în cel mai important club din lume.

Di Stefano s-a născut în data de 4 iulie 1926 într-un cartier din Buenos Aires. Tot acolo a jucat prima dată fotbal alături de puștii de vârsta lui. Îndrumat de tatăl său, fost apărător la River Plate, tânărul Alfredo a ajuns în cele din urmă la juniorii legendarului club argentinian. În 1945 își face debutul pentru echipa mare, dar având șanse reduse să joace ca titular, este împrumutat la Huracan. După doar un sezon se întoarce la River unde are evoluții impresionante. Marchează 49 de goluri în 66 de apariții și își trece în palmares două titluri de campion al Argentinei. Izbucnirea unei greve a jucătorilor profesioniști din Argentina l-a determinat pe Di Stefano să plece la echipa columbiană Millonarios. Liga din Columbia oferea salarii mult mai mari, fiind la acea vreme un veritabil El Dorado al fotbalului, dar competiția nu era recunoscută încă de FIFA. În 1952, Millonarios este invitată la un turneu organizat de Real Madrid, pe care îl și câștigă după o finală cu echipa organizatoare, scor 4-2. Di Stefano și-a trecut în cont o dublă, impresionându-l pe Santiago Bernabeu, președintele de atunci al Realului. 

Di Stefano (second fron left) and Millonarios
Di Stefano (al doilea din stânga) în tricoul celor de la Millonarios

Așadar, în 1953 argentinianul se mută în Spania, însă perioada de început este una agitată. Pe fir intrase și Barcelona, echipă care virase suma de transfer în contul celor de la River Plate, club de care încă aparținea Di Stefano, iar Real Madrid în contul celor de la Millonarios. Din cauza acestei neînțelegeri, îi era interzis să evolueze în liga spaniolă până cele două cluburi nu vor cădea de comun acord. Soluția a fost ca Di Stefano să joace doi ani pentru o echipă, doi ani pentru cealaltă. În cele din urmă Barcelona a renunțat la partea sa în schimbul unei sume de bani, chiar înainte de un El Clasico. Rezultatul? 5-0 pentru Real Madrid și hattrick Di Stefano. A fost începutul unei cariere impresionante în tricoul blanco. Practic acea perioadă din istoria ”Los Merengues” se confundă cu prezența lui Di Stefano la Madrid. Chiar dacă a fost înconjurat de alți câțiva jucători de certă valoare, argentinianul a fost omul orchestră. El era dirijorul, creatorul, dar totodată și realizatorul, iar cifrele sunt edificatoare în acest sens. A marcat 308 goluri în 396 de prezențe pentru Real Madrid în toate competițiile. Impresionantă rămâne serie de succese din Cupa Campionilor Europeni, competiție pe care clubul regal a câștigat-o de 5 ori consecutiv, datorită în principal evoluțiilor încântătoare a lui Di Stefano. Ultima din acest șir de finala a fost cu adevărat memorabilă pentru fanii Realului. Echipa favorită a trecut de Eintracht Frankfurt cu 7-3, Di Stefano a semnat un hattrick, iar partenerul său din atac, Ferenc Puskas a înscris celelalte 4 goluri. De amintit și faptul că Alfredo a marcat în fiecare din cele 5 finale câștigate de echipa sa.

Imagini pentru alfredo di stefano millonarios

Versatil din punct de vedere tactic, cel poreclit “Săgeata Blondă” putea juca pe orice poziție în teren. Fost coechipier la Real Madrid, Miguel Munoz spunea despre Di Stefano: “Atunci când îl ai în teren, ai doi jucători pe fiecare poziție”, declarație care spune totul despre contribuția și dăruirea sa în echipă. Puternic, rapid, creativ și cu o clarviziune de invidiat, Di Stefano a fost în acea perioadă un adevărat model pentru întreg fotbalul spaniol. Se clasează pe locul 6 într-un clasament all-time al marcatorilor din La Liga și pe locul 3 în istoria lui Real Madrid, după Ronaldo și Raul. Pe plan individual mai are în vitrină și două Baloane de Aur cucerite în 1957 și 1959. 

Di Stefano scores a penalty against Fiorentina in the 1957 European Cup final
Di Stefano înscriind din penalty împotriva Fiorentinei în finala Cupei Campionilor din 1957

Alfredo Di Stefano rămâne în opinia multora cel mai bun jucător din istoria lui Real Madrid, fiind jucătorul care a contribuit cel mai mult la ascensiunea acestui club. La venirea sa în Spania, Realul avea doar două titluri interne, fiind sub Barcelona (6) și Atletico (4) la acest capitol. Din acel moment Los Blancos au pus mâna pe 8 titluri în La Liga, 5 CCE, o Cupă a Regelui și o Cupă Intercontinentală, la toate aceste succese contribuția lui Di Stefano fiind decisivă. Singurul minus al carierei sale este absența de campionatele mondiale. Ar fi putut participa în 1950 sau 1954, însă Argentina a boicotat acele turnee. În 1956 primește cetățenia spaniolă, iar în 1957 debutează în tricoul naționalei jucând în preliminariile pentru CM 1958, dar din păcate ”Furia Roja” ratează calificarea la balul din Suedia.

de Alex Perta

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.